Friday, November 30, 2012

Vise imposibile/posibile 4

Intr-o zi obisnuita de primavara...
O zi frumoasa de Mai in care soarele e pe cer, ea ar trebui sa stea afara bucurandu-se de vremea frumoasa in parcul central din oras, pe o banca cu o punga de popcorn in mana.
Intr-o parte mai retrasa a parcului unde se aseaza lumea ca sa se odihneasca sau sa aiba parte de liniste el sta pe o banca cu telefonul in mana. E ocupat cu telefonul si nu prea e atent la ce se intampla in jurul lui. Fata isi ia o punga cu popcorn si se aseaza pe o banca care e pe partea opusa fata de banca lui. Tentatia de a se aseza pe banca care e in fata lui e mare insa lipsa de curaj e si mai mare asa ca se pune pe o banca mai incolo dar tot poate sa il priveasca. Din fericire pe acolo nu prea trec oameni in aceasta zi asa ca ea poate sa manance popcorn si sa se uite la el ca la un film.Desigur asta doar daca filmul nu se uita la tine.
Tanara vede cum el isi ridica privirea din telefon si imediat se uita in alta parte. Dar tentatia e din nou mare si trebuie sa vada la ce sa se uita el.Isi intoarce usor capul exact cand si el isi intoarce privirea spre ea. Doua secunde se privesc si din nou lipsa curajului o face sa se uite in alta parte.El se mai uita putin la ea apoi isi pune telefonul in buzunar si pleaca trecand exact prin fata ei. Fata continua sa manance popcornul iar cand termina arunca punga la gunoi si incepe sa mearga spre iesirea din parc.
Iesirea mare e alcatuita din o poarta mare si doua porti mai mici una intr-o parte si una in cealalta parte.Ea iese pe poarta din dreapta iar el iese pe poarta din stanga.O fractiune de secunda cei doi se privesc in ochi apoi aproape in acelasi timp el face la stanga iar ea la dreapta. Dupa alte cinci secunde ea isi intoarce capul in spate si vede cum el merge linistit inainte.Peste alte doua secunde el isi intoarce capul in spate si o vede cum merge inainte.

Cat mi-as dori ca aceasta postare sa se intample si in viata reala 8->
Credeti ca e posibil ca doua persoane sa se sincronizeze atat de bine intr-o singura zi?

Wednesday, November 28, 2012

Povestea se repeta

Ghiciti ce!
Nu am mai scris o postare normala de cam 6 sau 7 zile. Stiti ce inseamna asta? Da! Inseamna ca o sa scriu o postare lunga in care veti afla ce imi trece prin cap. In aceste minute in care scriu grijile nu mai exista.
Cum as putea sa incep? Nu cred ca am un inceput asa ca voi trece direct la inima subiectului.
Se repeta prima poveste legata de un el, cea pe care probabil o stiti cu totii pentru ca am vorbit foarte mult despre ea. Totusi nu am ce face daca asa s-a intamplat. Poate ca viata vrea sa ma mai invete inca ceva. Problema e ca nici din prima poveste nu stiu ce ar fi trebuit sa invat. Acum ce as putea invata din a doua? Oricum, lasand asta cinci minute la o parte o sa va spun cum e a doua poveste.
Va amintiti cei care ati citit sau poate nu va amintiti dar totusi am facut o postare in care am descris cum as vrea sa fie viitorul meu prieten. Cam peste doua sau trei saptamani l-am vazut. Sa nu credeti ca din intamplare ci mi l-a aratat cineva. El insa nu stie ca exist si sunt aproape sigura ca nu m-a vazut nici macar o secunda. Pana aici nu este nici o problema nu?
Totusi exista posibilitatea ca el sa nu stie niciodata ca exist. Ei! Aici apare o diferenta intre cele doua povesti. In prima poveste am zis cum as vrea sa fie, a aparut, si un an intreg nu a stiut ca exist dar totusi aveam adresa lui de messenger si numele de la facebook.Ce ne-am face noi fara mess si facebook?:))
Oricum, in povestea a doua nu am adresa lui de messenger iar pe facebook-ul lui sufla vantul. Probabil veti spune ca pot incerca sa fac rost de id lui de la alte persoane.Am incercat sa fac si asta dar inca nu am primit nici un raspuns si au trecut doua saptamani.
E adevarat ca inima mea a cam inghetat dar cred ca se poate dezgheta usor daca vede ca cineva merita atentia ei si merita ca ea sa tina la el. Asa ca problema mea e urmatoarea: cum fac rost de id lui sau cel putin cum ii arat ca exist?
Eu nu am nici un raspuns la aceasta intrebare, voi aveti?
Cat timp va rascoliti mintea ca sa gasiti un raspuns eu va mai zic o problema.
Hai sa zicem ca reusesc cumva sa ii arat ca exist si sa obtin id lui. Dar daca el ma detesta la fel ca cel din prima poveste? La urma urmei povestile astea doua seamana cam prea mult.
Eu nu prea am curaj.De fapt nu am deloc curaj dar atunci cand apare ceva ce vreau renunt foarte greu.
Acum probabil va intrebati de ce zice Denisa atatea si de ce ne ameteste in halul asta?
Asa ca o sa zic care sunt ideile principale:
1.Imi place de cineva.
2.Vreau sa stie ca exist dar nu stiu cum sa fac asta.
3.Daca afla si nu ma vrea ce ma fac?
Nu cred ca as mai avea vreodata puterea de mai tine la un baiat.
Imi este atat de frica din cauza faptului ca prima poveste s-ar putea repeta incat nu am curajul nici sa o incep pe a doua...

Ccand m-am gandit sa fac postarea asta aveam alta intrebare in minte, si anume:
Pe o scara de la 1 la 100 cat de rau e sa iti deschizi singura usile asa cum incerc sa fac eu acum?

Intrebarile din seara aceasta sunt:
Cum fac rost de id lui ?
Pe o scara de la 1 la 100 cat de rau e sa iti deschizi singura usile ?
Mi-ar placea sa vad cat mai multe raspunsuri mai ales la a doua intrebare.
In rest din nou imi cer scuze ca nu am mai trecut pe la voi, liceul e de vina si va urez o seara frumoasa !>:D<

Monday, November 26, 2012

Luni-Poze 6

1

                                                                                2
                                                                                3
                                                                                4
Da stiu ca e o ora cam tarzie si pun foarte direct pozele facute de colegul meu, fara nici o introducere, dar chiar nu am timp. O seara frumoasa!
Mie imi place poza numarul 4.

Thursday, November 22, 2012

Alta surpriza

B.D. m-a nominalizat si pe mine sa spun de ce mi-am facut blog.
Este o intrebare usoara.
Acum doi ani, cu aproximatie, mi-am facut acest blog pentru ca vroiam tare mult sa am si eu unul.Cred ca mai mult l-am facut deoarece nu prea aveam ce face.Atunci nu aveam ce face iar acum nu stiu cum sa fac sa am mai mult timp la dispozitie.Inchisoarea imi mananca tot timpul dar asta e, nu am ce face.
Ei bine si eu trebuie sa nominalizez 15 persoane asa ca iata-le:
Roxy
Lxi
Sweet Lemon
Viorel
Zdwuby
A-
Nymphetamine
ClassIC
Denisa Irina
Gabriela (viata)
C.L.M.
Stephany
AlyZ
Sorana
Madalina

Wednesday, November 21, 2012

Cuvinte catre inima inghetata

Inima mea vreau sa imi raspunzi la o intrebare.
De ce nu mai simti absolut nimic?
Chiar ai inghetat atat de tare? Chiar te-a ranit atat de mult incat ai inghetat bocna?Chiar l-am lasat eu sa iti faca asta?
De ce nu simti nimic pentru altii? De ce nu mai vrei sa reactionezi atunci cand creierul iti spune ca a vazut ceva de care ii place? Inainte nu erai asa. Inainte iti pasa si iti adunai tot curajul si incercai macar sa vorbesti o singura data si apoi puteai sa renunti daca iti dadeai seama ca nu o sa mearga nimic. Si acum? CE FACI?!! Renunti inainte sa incepi?! Ce e cu tine?! Ai murit de tot? Existi in corpul meu doar fizic? Doar atat cat am nevoie sa traiesc? Dar cum ramane cu sentimentele? Nu mai vrei sa simti nimic? Stiu ca poti.Sau cel putin cred ca poti dar chiar nu te mai face nimeni sa te opresti o secunda din a mai bate doar pentru ca l-ai vazut la 5 metri distanta asa cum ai patit in trecut de multe ori? Nu crezi ca este cineva care sa merite atentia ta? Eu as zice ca da dar nu iti pot porunci sa simti. Asta doar tu decizi si tu alegi pentru cine o sa simti ceva. Asta doar daca te gandesti sa iubesti pe cineva sau macar sa tii la el.
Mie mi-ar placea sa te trezesti o data inima mea! Stiu ca esti rece si ca la tine e iarna de prin august dar asa e viata. Eu vreau sa merg inainte, tu vrei sa stai pe loc pentru totdeauna.Ce spui? Cine crezi ca o sa castige? Da... Stiu si eu ca ai castigat mereu si ca tot cum ai vrut tu am facut pana la urma.Totusi daca te hotarasti vreodata inima mea draga sa acorzi importanta cuiva sa ma anunti si pe mine ca sa stiu si eu cui sa zambesc.

Tuesday, November 20, 2012

Creier catre inima

Ca s-o luam de la-nceput,
Nu a fost chiar cum ai vrut.
Ai crezut ca poti castiga.
Ai zis ca e doar lupta ta.

Lupte, lupte, si iar lupte.
Poate chiar, mult prea multe.
Rani si lacrimi mai mereu,
Dar sa renunti era tare greu.

Ai stat si ai privit intruna,
Cum vin sageti catre tine, una cate una.
Si totusi ai fi putut face ceva?
Da! Dar n-a fost chiar asa.

Lupta era plina de obstacole.
Iar tu ai incurcat cararile.
Cuvinte aruncate ,intelese gresit.
Au dus mai repede spre sfarsit.

Eu, creierul ti-am spus intotdeauna:
-Inimo! De pe cer nu poti avea luna.
La fel cum inima lui nu e a ta,
Iar dragostea incet va disparea.

Monday, November 19, 2012

Luni-Poze 5

Stiu ca daca e sa ne luam dupa mama natura am putea spune ca e iarna afara dar daca e sa ne luam dupa calendar inca este toamna asa ca haideti sa nu fugarim acest anotimp atat de repede chiar daca afara e ger.
                                                                              1
                                                                            2
                                                                             3
                                                                               4

Mie una imi place mult poza numarul 2.Voi ce spuneti?:-?

Friday, November 16, 2012

De ce citesc carti?

De ce citesc carti? O intrebare interesanta nu? De fapt pentru multi e o intrebare foarte simpla.
I: De ce citesti carti?
R: Pentru ca imi place.
Dar ce s-ar intampla daca am incerca sa cautam raspunsuri in adancul sufletului? Acolo unde numai sentimentele cele mai puternice au puterea sa ajunga. Hmm? Ati vrea sa aflati? Ei bine eu una cu siguranta....

Printre rafturile pline de carti vechi si prafuite ce pareau a fi antice totul era linistit. Poate chiar prea linistit. Cartile erau frumos aranjate asteptand in tacere un posibil cititor. Un posibil doritor de a afla secrete noi ascunse adanc printre randurile celor mai groase si mai puternice carti. Totusi in acea zi oamenii nu prea au dat semn de viata iar bibliotecara a inceput sa atipeasca.
-Shht! Fara zgomot. E cineva? Da? Nu? Nu e cineva? Liniste! Doarme? Da doarme, putem iesi.
Ce sa vezi si sa nu crezi?
O carte a sarit jos de pe raft iar pe coperta ei au aparut doi ochi mari si o gura. In secunda urmatoare pe majoritatea cartilor de pe rafturi au aparut doi ochi si o gura. Putin ciudat? Nu! Foarte ciudat! Cartea de jos a topait de cateva ori pana cand s-a intors cu fata spre suratele ei de pe rafturi.
-Ce faceti, nu veniti?
-Daca ne prinde?
-Haideti ca doarme acum iar locul asta e gol.
-Nu imi place sa risc, draga. A zis una din carti agitandu-se in locul ei iar celelalte au incuvintat.
-Sunteti toate niste fricoase.Nu vreti sa vedeti noile carti din depozit? Eu una ma duc.
In timp ce cartea de jos incerca sa le convinga pe celelalte sa o urmeze o tanara care s-a ascuns in cel mai retras si ascuns loc din biblioteca pentru a-si putea citi cartea preferata s-a ridicat la auzul vocilor straine. A pus cartea pe care o citea la loc si a mers dupa voce.
Nu mare i-a fost uimirea cand a vazut acea carte cum topaie cum vorbeste si cum clipeste.Din cauza socului nu a mai incercat sa se ascunda si a ajuns fata in fata cu acea carte care la randul ei a incremenit.
-Tu! Ai vorbit si ai... si apoi ... ai buze si... si...Esti o carte vorbitoare! aproape ca a strigat fata cu zambetul pe buze.
-Shht! Shht! au facut celelalte carti la un loc.
-Nu pot sa cred! Este minunat! a mai zis ea pe un ton scazut.
Vazand ca fata nu incepe sa fuga si ca zambeste cartea s-a relaxat putin iar apoi a intrebat :
-De ce citesti carti?
Chiar daca nu intelegea de ce cartea ii pune aceasta intrebare fata s-a gandit totusi sa ii raspunda:
-De ce citesc carti? Pentru ca fiecare are o poveste aparte pe care o prezinta. Chiar daca povestile sunt fictionare majoritatea dintre ele se pot intampla si in viata oamenilor. Vezi tu, eu nu am cea mai interesanta viata iar lumea nu prea ma baga in seama insa nu e o paguba. Imi place sa fiu si asa dar tare mult mi-as dori sa imi gasesc printul din povesti. Chiar daca e destul de greu vreau sa cred ca el exista si ca intr-o zi il voi gasi. Imi place sa citesc sau sa scriu despre ceea ce nu am iar povestile din carti ma ajuta foarte mult. E ciudat si total nepotrivit, stiu dar cartile pe care le citesc sunt interesante si imi zic ca daca eu nu pot avea ceva interesant macar sa vad cum ar fi daca as avea.
-Nu cred ca ai o viata plictisitoare ci mai degraba tu nu vezi lucrurile frumoase si interesante din ea.
-Multa lume zice asta draga carticita dar adevarul este ca nimeni nu se poate pune in pielea mea, in corpul meu ca sa vada cu adevarat cum e viata mea.
 Stand putin pe ganduri fata mai revedea o data tot ce a spus. Intr-adevar  nu prea putea sa vada unde e fantasticul din viata ei si de aceea il cauta in cartile pe care le citea. Spre deosebire de realitate, din fericire pentru ea, acolo il gasea...

Acest articol este scris pentru concursul de carti de pe Biblioteca Online.

Wednesday, November 14, 2012

Premiu

Sa o luam cu inceputul.
M-am gandit sa fac un premiu pentru ca de mult nu am mai dat un premiu.Am vrut sa il fac mai de mult dar din cauza scolii am tot amanat insa incetul cu incetul l-am facut asa ca fara alte introduceri iata premiul:
Am incercat sa modific o imagine dar stiu ca nu a iesit cine stie ce si mai stiu ca probabil ati primit multe premii mai frumoase dar totusi sper sa va placa :)
Acest premiu merge la urmatoarele persoane carora le multumesc pentru toate sfaturile pe care mi le-au dat.
Zdwuby
Roxy
Sweet Lemon
Viorel
Lxi
A-
AlyZ
L.
Ciprian Enciu
C.L.M.
Nymphetamine
Gabriela (viata)
Alex
Stephany
Dya
Nesuferita
Sorana
Denisa Irina
Patratel
Dib Fineas
LoStInDr3aMs
http://tabloulvietii.blogspot.ro/
Gabriela
Andrei Robert

Monday, November 12, 2012

Cand vine vorba de crezut

Mai de mult, inainte sa il intalnesc pe el aveam o credinta, in interiorul meu aproape oarba.Nu imi bateam prea mult capul ci doar ziceam ceva ce credeau inima si creerul meu la un loc si fix aia se intampla.Ma credeti? Nici eu nu prea m-as crede insa asa este.De multe ori legat de relatii ce am zis eu s-a adeverit. Va dau un exemplu.
O prietena buna de a mea placea un baiat.Ea mi-a zis de el si cand mi-a aratat si o poza cu el am zis asa:
-D. eu nu te vad langa baiatul asta.Am senzatia ca sunteti paraleli.
Vreti sa stiti cat a durat relatia lor? Doua zile.Da! Ati citit bine.Doar doua zile.Sa nu credeti ca o relatie de doua zile o caracterizeaza pe prietena mea.Ba dimpotriva.
S-au mai intamplat situatii asemanatoare insa atunci cand a aparut el mi-am concentrat atentia asupra lui si incetul cu incetul am incetat sa mai cred.De atunci nu s-a mai intamplat cum vroiam eu sa cred ca se va intampla...pana acum.
Insa o data inima si creerul meu au zis sa lucreze impreuna.Creerul a analizat informatiile iar inima s-a uitat atent si a zis ce simtea ea.In seara aceasta mi s-a cofirmat ce am crezut si m-am intrebat asa:
"De ce de mai multe ori s-a intamplat cum am crezut?Poate pentru ca am crezut cu toata fiinta?"
Chiar imi placea sa am o credinta oarba.Ma facea sa ma simt bine si eram sigura ca se vor intampla lucruri bune.Chiar asa si era. Acum stau si imi zic ca daca nu il cunosteam pe el viata mea ar fi fost mult mai frumoasa.Totusi am inteles ca asta a fost o lectie pentru mine la care am luat o nota cam mica.Nu stiu ce ar fi trebuit sa invat din lectia asta stiu doar ca inima mea a inghetat.Oricum nu asta era ideea de la care a pornit aceasta postare.

Intrebarea din aceasta seara:
Are creerul o putere atat de mare cand vine vorba de crezut?

Saturday, November 10, 2012

Totul pleaca

Totul pleaca dar nimic nu vine. Totul s-a dus departe si aici a ramas pustiu.Fara chef, fara rabdare fara zambete senine dar mai ales fara soare...
Unde s-a dus? Nicaieri.Doar s-a ascuns.Unde insa nimeni nu stie si nimeni nu incearca sa afle.
Fara nimic.E rau?Nu! De fapt e chiar bine.
De  ce sa te complici?De ce sa iti dai silinta pentru nimic? De ce sa faci anumite lucruri daca stii ca oricum se vor termina repede.E doar o risipa de sentimente.Crezi ca merita? Sa irosesti sentimentele doar pentru ca te plictisesti si nu ai ce face?
Fara nimic!Poate e rau, poate o sa spuneti ca e rau dar eu cred ca ar fi mult mai rau daca m-as juca de-a indragostita cand nu as simti asta, doar ca sa fie altcineva fericit.
Mi-ai reprosat ca e vina mea dar adevarul este ca e doar vina ta!
"O usa se inchide alta se deschide"
Poate o fi adevarat dar nu in cazul tuturor...

Wednesday, November 7, 2012

Identitate secreta 11


 Povesteste autorul

-Nici macar un telefon nu ai dat. S-a auzit vocea lui Teo iar pe fata Anei a aparut imediat un zambet insa l-a ascuns inainte sa isi ridice capul de pe genunchi.Nu se uita la Teo ci privea absenta in fata, asteptand ca el sa faca ceva.Stia din propria experienta ca avea sa faca ceva pentru ca unul din lucrurile care au atras-o la Teo era faptul ca ii placea sa fie in frunte dar de multe ori lasa de la el insa depinde pentru cin.
-Ana?
-Hmm?
-Mi se pare mie sau esti un pic geloasa pe fata asta?
-Nu sunt! s raspuns Ana contrariata.
-Ai dreptate, un pic mai mult.
-Nu ai de cat sa crezi ce vrei dar eu stiu mai bine ce simt, a spus aceasta si s-a ridicat in picioare cu gandul de a pleca.
-Asa este,stii si tu ca nu te pricepi sa minti.
-Eu ma duc sa dorm, noapte buna.
-Bine ne vedem dimineata.Noapte buna! i-a spus Teo dupa care in camera s-a facut o liniste de moarte.Era acea liniste care prevestea inceputul unei furtuni puternice.

Povesteste Sara

A doua zi dimineata cand am deschis ochii ma aflam intr-un pat din spital singura.Prima ora nu am inteles ce cautam eu acolo sau cum am ajuns dar in secunda urmatoare mi-a venit in minte cele intamplate seara trecuta.Fix cand Alex vroia sa ma ia de mana a inceput sa ma doara gatul iar cand am ajuns la baie aveam ochii de pisica.Trebuia sa fac ceva ca sa plec de acolo fara ca lumea sa imi vada ochii si fix cand clanta de la usa s-a miscat in jos mi-a venit ideea sa lesin.Se pare ca a mers pentru ca am auzit cum striga acea doamna apoi alte voci si in cele din urma sirena ambulantei.Am simtit un ac care mi-a intepat mana si apoi am adormit.Poate ca nu a fost o idee prea buna pentru ca mi-am imaginat ca ceilalti s-au ingrijorat, exceptie facand Ana care probabil a sarit in sus de bucurie.Mai mult ca sigur i-a disparut zambetul cand a aflat ca nu aveam nimic rau, asta doar daca a aflat. Aveam sa aflu foarte curand dar pana atunci eram singura in camera asta si nu aveam idee ce trebuia sa fac sau cat era ceasul.Din fericire pentru mine usa s-a deschis si Alex a intrat inauntru cu zambetul pe buze.
-Buna dimineata! mi-a zis el venind spre mine zambind.
-Ar fi fost buna daca nu eram aici, i-am zis eu incepand sa ma simt vinovata din cauza situatiei in care l-am pus.
-Te simti mai bine?Mi-am facut griji pentru tine.
Grozav! Puteam sa ma bucur ca si-a facut griji pentru mine ceea ce insemna ceva insa nu ma simteam bine ca i-am cauzat aceasta ingrijorare.Nu asta era metoda mea de agatat baieti si nu vroiam sa fiu nevoita sa o mai fac vreodata.
-Ai dormit bine? m-a intrebat el trezindu-ma din gandirea mea.M-am uitat o secunda la chipul lui pe care isi avea locul un zambet superb si am coborat privirea.Incepeam sa ma simt din ce in ce mai prost.Mai bine nu venea la spital.Mai bine pleca si gata dar totusi el statea acolo pe un scaun si zambea privindu-ma.
-Am dormit bine, dar tu?
-Sincer a fost o noaptea extrem de lunga si urata, a zis el in gluma dar mie nu prea imi venea sa rad insa am reusit totusi sa schitez un zambet fara sa ma uit la el.Timp de cateva momente s-a asezat linistea.Situatia era inconfortabila sau poate doar pentru mine era insa ce puteam face? Din cauza mea nu a dormit o noapte intreaga din vacanta lui care trebuia sa fie relaxanta.De asta merg oamenii la cabane sau iarba verde.Totusi trebuia sa zic ceva, poate un multumesc.Da!Asta parea o idee buna.
-Multumesc pentru tot.
-Vorbesti de parca asta ar fi despartirea.
Nu am inteles sensul cuvintele lui si fara sa vreau mi-am ridicat privirea spre el.Cand a vazut ca m-a uitam la el zambetul care in acea liniste a disparut a venit din nou.
-La ce te referi?
-Mi-ai multumit pentru tot ca si cum peste 2 minute ai pleca o data pentru totdeauna dar i-ai promis Cristinei ca o sa stai o saptamana cu noi asa ca nu poti pleca.
Mai vroia sa stau cu ei dupa tot ce am provocat?La asta chiar nu ma asteptam si am fost placut surprinsa cand i-am auzit cuvintele.Dar de unde o saptamana?Ultima data era vorba de 2 zile.Cand am vrut sa il intreb despre acest lucru usa s-a deschis din nou.
                                                                                   Va urma

Sunday, November 4, 2012

Ce faci viitorule?

Printul meu din viitorul indepartat sau apropiat vreau sa te intreb ce ai facut ieri si azi?
Oare te-ai gandit la mine?La cea pe care va trebui sa o suporti toata viata.La cea care o sa te enerveze de atatea ori incat o sa iti vina sa spargi toate geamurile din casa.La cea care o sa mearga sa doarma in alta camera cand o sa incerci sa o faci geloasa fiind constient ca ea e prietena foarte buna cu gelozia si mai e si incapatanata pe deasupra.
Acesta e adevarul, asa sunt acum si nu cred ca ma voi schimba prea mult peste 5 ani atunci cand as vrea eu sa ne intalnim insa iti scriu acum aceste randuri ca atunci cand ne vom certa sa iti dau sa citesti si sa fii sigur ca eu ma supar doar atunci cand imi pasa.Asa ca ar trebui sa te bucuri cand o sa ma supar pe tine.
Totusi stau acum in fata monitorului asternand cateva cuvinte pe acest blog cu un gand in minte.
Oare tu te gandesti la mine? La viitoarea ta partenera sau saruti vreo fata in frigul de afara pe intuneric in spatele unui bloc?Ii spui ca o iubesti si ca e totul pentru tine?Sau doar cauti o metoda de a te incalzi?Eu una sper sa nu fie nici-o varianta din acestea doua.In cazul in care vei vrea sa stii de ce atunci cand vei citi asta o sa spun si motivele.
Nu m-ar deranja daca i-ai spune ca o iubesti si ca e totul pentru tine ci doar ar fi ca un pumn tare in scutul meu de rabdare.Insa stau acum si ma gandesc ca nu se compara cateva luni de relatii aiurite cu faptul ca vei sta cu mine pana cand moartea ne va despartii.De fapt, nici atunci nu ne vom despartii pentru ca ne vom revedea acolo sus.
Referitor la a doua varianta sincer nu m-ar supara absolut deloc faptul ca acea fata nu inseamna multe pentru tine dar nici sa fii cu cineva doar asa pentru ca ai tu chef nu e deloc bine.
Pentru aceste cuvinte probabil e de vina acea inspiratia care ma loveste dupa ce nu scriu 3, 4 zile insa de data asta a fost de vina si gandul meu care a aparut din senin.Doar stateam pe scaun si m-am intrebat:Oare jumatea mea se gandeste la cea care ii va fi sotie cum fac eu?

Hmm, o intrebare cam dificila nu?Asa este mai ales ca o parte din mine inca nu crede in existenta ta.Nu crede pentru ca si-a dorit diferite lucruri mari sau mici pe care nu le-a primit si nu mai are acea putere de a crede insa ceva ce ma defineste e incapatanarea.Daca de multe ori e un defect, in unele cazuri este o calitate.Insa mai este o problema.Stii care?Intre ce crede inima si ce vrea creerul sa creada ajutat de incapatanare, tot inima castiga.Asta va fi foarte bine pentru tine daca vei reusi sa o incalzesti pentru ca acum e cam rece.
Intrebarea din aceasta seara:
Oare el se gandeste la cea care ii va fi alturi toata viata?

Linkwithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...